<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>TSD Targu Jiu &#187; Stiai ca&#8230;</title>
	<atom:link href="http://www.tsdtg-jiu.ro/category/stiai-ca/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.tsdtg-jiu.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Mon, 14 May 2012 12:06:59 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
		<item>
		<title>Uniţi în eternitate: se ţin de mână de 1500 de ani</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/uniti-in-eternitate-se-tin-de-mana-de-1500-de-ani.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/uniti-in-eternitate-se-tin-de-mana-de-1500-de-ani.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Apr 2012 10:16:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3907</guid>
		<description><![CDATA[Rămăşiţele osteologice ale unui cuplu roman îngropat într-un mormânt comun în urmă cu circa 1.500 ani au creat senzaţie în lumea arheologilor şi nu numai, după descoperirea lor de o echipă de specialişti din cadrul Universităţii din Emilia-Romagna. După o primă estimare de teren, arheologii italieni susţin că bărbatul şi femeia au decedat şi au [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/04/scheleti.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-3909" title="scheleti" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/04/scheleti-300x175.jpg" alt="" width="300" height="175" /></a></p>
<p>Rămăşiţele osteologice ale unui cuplu roman îngropat într-un mormânt comun în urmă cu circa 1.500 ani au creat senzaţie în lumea arheologilor şi nu numai, după descoperirea lor de o echipă de specialişti din cadrul Universităţii din Emilia-Romagna.</p>
<p>După o primă estimare de teren, arheologii italieni susţin că bărbatul şi femeia au decedat şi au fost îngropaţi undeva în nord-estul peninsulei italice.</p>
<p>Descoperirea unui inel de bronz pe falangele femeii, precum şi poziţionarea ei în sicriul comun, ca şi cum ar fi intoarsă şi l-ar privi în eternitate pe partenerul ei, duc la concluzia că cei doi au fost fie îndrăgostiţi care urmau să se căsătorească, fie formau un cuplu recent căsătorit care s-ar iubit mult, iar cei apropiaţi au dorit să le aducă astfel un ultim omagiu în eternitate.</p>
<p>&#8220;Credem că au fost aşezaţi în sicriu cu feţele îndreptate unul spre celălalt. Poziţia craniului bărbatului sugerează faptul că vertebrele sale cervicale s-au desprins în timp iar craniul său a alunecat într-o poziţie nefirească&#8221;, declară Donato Labate, directorul şantierului de escavaţii.</p>
<p>Descoperirea mormîntului a aavut loc în mod accidental, în urma săpăturilor pentru temelia unor viitoare contrucţii din apropiere de Modena. Arheologii cred că cei doi au fost îngropaţi în străvechea suburbie Mutina din imediata apropiere a Modenei.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><a href="http://www.descopera.ro">sursa: descopera.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/uniti-in-eternitate-se-tin-de-mana-de-1500-de-ani.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/uniti-in-eternitate-se-tin-de-mana-de-1500-de-ani.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Descoperirea de 10.000 de ani, aflată la 600 km de Bucureşti care a împărţit lumea în două. Arheologii, uluiţi de construcţie</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/acasa-politica-romania-economic-sport-externe-life-show-high-tech-auto-meteo-vedete-shopping-video-familie-descoperirea-de-10-000-de-ani-aflat.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/acasa-politica-romania-economic-sport-externe-life-show-high-tech-auto-meteo-vedete-shopping-video-familie-descoperirea-de-10-000-de-ani-aflat.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Mar 2012 09:12:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>
		<category><![CDATA[2006]]></category>
		<category><![CDATA[2012.coline]]></category>
		<category><![CDATA[Bosnia]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[iliri]]></category>
		<category><![CDATA[Osmanagic]]></category>
		<category><![CDATA[piramide egiptene]]></category>
		<category><![CDATA[sec. XII.antena3]]></category>
		<category><![CDATA[Visoko]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3869</guid>
		<description><![CDATA[Construcţiile egiptenilor care tronează impunător în deşert îşi spun cu mândre istoria de milenii întregi. Milioane de turişti le vizitează anual, fiind impresionaţi de grandoare şi geniul care a reuşit să le construiască, pentru a fi o mărturie epocilor viitoare. Însă la 621 de kilometri de Bucureşti, în Bosnia, arheologii au dat peste trei construcţii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div><img title="Descoperirea de 10.000 de ani, aflată la 600 km de Bucureşti care a împărţit lumea în două. Arheologii, uluiţi de construcţie" src="http://www.antena3.ro/thumbs/big/2012/03/07/descoperirea-de-10-000-de-ani-aflata-la-600-km-de-bucuresti-care-a-impartit-lumea-in-doua-arheologii-uluiti-de-constructie-135072.jpg" alt="Descoperirea de 10.000 de ani, aflată la 600 km de Bucureşti care a împărţit lumea în două. Arheologii, uluiţi de construcţie" width="450" height="274" /></div>
<p>Construcţiile egiptenilor care tronează impunător în deşert îşi spun cu mândre istoria de milenii întregi. Milioane de turişti le vizitează anual, fiind impresionaţi de grandoare şi geniul care a reuşit să le construiască, pentru a fi o mărturie epocilor viitoare.</p>
<p>Însă la 621 de kilometri de Bucureşti, în Bosnia, arheologii au dat peste trei construcţii impresionante, care rivalizează cu mult mai cunoscutele priamide egiptene.</p>
<p><img src="http://www.antena3.ro/thumbs/int/2012/03/07/piramidele-din-bosnia-135073.jpg" alt="" /></p>
<p>Piramidele din Bosnia, aflate pe dealul de lângă Visoko, au fost descoperite în 2006. Toate cele trei construcţii sunt acoperite cu un strat gros de sol şi verdeaţă, iar până acum şase ani au fost considerate simple coline.</p>
<p>Piramida Soarelui, aşa cum a fost numită cea mai înaltă dintre ele de către un arheolog foarte contestat de colegii lui de breaslă, Osmanagic, măsoară 70 de metri.</p>
<p>Acest specialist care a studiat construcţiile din Bosnia susţine că aceastea au fost realizate de iliri, în secolul al XII-lea înainte de Hristos, adică mult mai devreme decât faimoasele piramide egiptene.</p>
<p><a href="http://www.antena3.ro">antena3.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/acasa-politica-romania-economic-sport-externe-life-show-high-tech-auto-meteo-vedete-shopping-video-familie-descoperirea-de-10-000-de-ani-aflat.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/acasa-politica-romania-economic-sport-externe-life-show-high-tech-auto-meteo-vedete-shopping-video-familie-descoperirea-de-10-000-de-ani-aflat.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Are peste 200.000 de ani. Cel mai bătrân organism de pe Terra</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/are-peste-200-000-de-ani-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/are-peste-200-000-de-ani-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Feb 2012 17:17:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3828</guid>
		<description><![CDATA[&#160; Oamenii de ştiinţă au descoperit cel mai bătrân organism de pe Terra. Este vorba de planta Posidonia Oceanica, care trăieşte în mediul marin, arată The Telegraph. Potrivit analizelor realizate de cercetători, planta are peste 200.000 de ani. Planta care deţinea până acum recordul de vechime are, potrivit cercetătorilor, 43.000 de ani şi se află în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3829" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/02/are-peste-200-000-de-ani-si-se-afla-pe-fundul-marii-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra-130298-1.jpg"><img class="size-medium wp-image-3829" title="are-peste-200-000-de-ani-si-se-afla-pe-fundul-marii-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra-130298 (1)" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/02/are-peste-200-000-de-ani-si-se-afla-pe-fundul-marii-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra-130298-1-300x182.jpg" alt="" width="300" height="182" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: blippitt.com</p></div>
<p>&nbsp;</p>
<p>Oamenii de ştiinţă au descoperit cel mai bătrân organism de pe Terra. Este vorba de planta Posidonia Oceanica, care trăieşte în mediul marin, arată</p>
<p><a href="http://www.telegraph.co.uk/science/9066393/Ancient-seagrass-Oldest-living-thing-on-earth-discovered-in-Mediterranean-Sea.html" target="_blank"><strong>The Telegraph.</strong></a><br />
Potrivit analizelor realizate de cercetători, planta are peste 200.000 de ani. Planta care deţinea până acum recordul de vechime are, potrivit cercetătorilor, 43.000 de ani şi se află în Tasmania.</p>
<p>Profesorul universitar Carlos Duarte a declarat că planta descoperită de oamenii de ştiinţă se reproduce asexual, generând clone. Ea se găseşte pe fundul Mării Mediterane.</p>
<p>Oamenii de ştiinţă avertizează că planta este ameninţată cu dispariţia din cauza încălzirii globale.</p>
<p><a href="http://www.antena3.ro">sursa: antena3.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/are-peste-200-000-de-ani-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/are-peste-200-000-de-ani-cel-mai-batran-organism-de-pe-terra.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oamenii-miracol. Au fost infestaţi cu HIV, dar NU s-au îmbolnăvit&#8230;</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/oamenii-miracol-au-fost-infestati-cu-hiv-dar-nu-s-au-imbolnavit.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/oamenii-miracol-au-fost-infestati-cu-hiv-dar-nu-s-au-imbolnavit.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Feb 2012 12:04:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>
		<category><![CDATA[criza]]></category>
		<category><![CDATA[Hepatita]]></category>
		<category><![CDATA[HIV]]></category>
		<category><![CDATA[Malarie]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[oameni-miracol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3815</guid>
		<description><![CDATA[&#160; &#160; Aproape un procent din populaţia lumii se bucură de un organism care sfidează regulile normale. Aceşti oameni sunt imuni la maladii precum HIV, malarie sau hepatită. Oamenii de ştiinţă americani au testat 234 de persoane pentru a le vedea rezistenţa la antrax şi au observat că trei dintre participanţi au fost imuni la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/02/hiv.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-3816" title="hiv" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2012/02/hiv.jpg" alt="" width="450" height="274" /></a></p>
<p>Aproape un procent din populaţia lumii se bucură de un organism care sfidează regulile normale. Aceşti oameni sunt imuni la maladii precum HIV, malarie sau hepatită. Oamenii de ştiinţă americani au testat 234 de persoane pentru a le vedea rezistenţa la antrax şi au observat că trei dintre participanţi au fost imuni la această toxină.</p>
<p>Potrivit datelor oferite de americani, aceste trăsături sunt genetice, concluzie ce a reieşit după ce şi rudele celor testaţi au fost supuse aceloraşi analize.</p>
<p>Aceste persoane sunt foarte importante în ceea ce priveşte securitatea naţională, deoarece ar putea fi folosite în situaţii de criză.</p>
<p>Oamenii care au fost imuni la antrax s-au dovedit imuni şi la HIV, malarie sau hepatită.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><a href="http://www.antena3.ro">sursa: antena3.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/oamenii-miracol-au-fost-infestati-cu-hiv-dar-nu-s-au-imbolnavit.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/oamenii-miracol-au-fost-infestati-cu-hiv-dar-nu-s-au-imbolnavit.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>First Romanian supersonic plane built by ARCA: I.A.R.-111</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/first-romanian-supersonic-plane-built-by-arca-i-a-r-111.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/first-romanian-supersonic-plane-built-by-arca-i-a-r-111.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Apr 2011 07:37:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3575</guid>
		<description><![CDATA[Avionul supersonic de transport al rachetei spaţiale Haas, pe care Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) îl construieşte pentru Competiţia Google Lunar X Prize, a primit oficial numele I.A.R.-111 &#8220;Realizarea unui aparat din seria I.A.R. este o şansă de care orice constructor de aeronave din lume ar fi mândru. I.A.R.-111 va trebui nu numai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/04/avion-supersonic-rom-909.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-3576" title="avion supersonic rom 909" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/04/avion-supersonic-rom-909.jpg" alt="" width="494" height="197" /></a></p>
<p><strong><em>Avionul supersonic de transport al  rachetei spaţiale Haas, pe care Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi  Aeronautică (ARCA) îl construieşte pentru Competiţia Google Lunar X  Prize, a primit oficial numele I.A.R.-111</em></strong></p>
<p>&#8220;Realizarea  unui aparat din seria I.A.R. este o şansă de care orice constructor de  aeronave din lume ar fi mândru. I.A.R.-111 va trebui nu numai să  contribuie la continuarea tradiţiei numelui I.A.R. (Industria  Aeronautică Română, n.r.), ci şi să reprezinte aeronava care să zboare  mai sus şi mai repede decât predecesoarele sale, ajutând astfel la  progresul României. &#8220;, spune Dumitru Popescu, preşedinte ARCA.</p>
<p>Asociaţia  Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie  non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia Google Lunar X  Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să  transporte un cosmonaut.</p>
<p>ARCA a anunţat, pe 22  decembrie 2010, într-o conferinţă de presă, un program la care a lucrat  în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic  românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru  competiţia Google Lunar X Prize.</p>
<p>Nava va avea  capacitatea de zbor supersonic cu viteza de Mach 1,5 la altitudini de  16.000 de metri, în cazul transportului rachetei Haas II, iar în cazul  folosirii ca platformă de dezvoltare a tehnologiilor pentru turismul  spaţial, va dezvolta viteze de Mach 2,6 la altitudini de 30.000 de  metri.</p>
<p>Secvenţa de zbor tipică a acestui  aparat cuprinde decolarea de pe suprafaţa mării, executarea unui zbor  orizontal de accelerare, până la viteze subsonice ridicate, urmat de  ascensiunea rapidă, în circa două minute, până la altitudinea de 16.000  de metri. La această altitudine, avionul va elibera racheta Haas II,  care va urma programul de zbor propriu. Supersonicul, fără sarcina utilă  acroşată, va reveni planat pe suprafaţa mării.</p>
<p>Avionul  va avea un echipaj format din două persoane &#8211; pilot şi navigator -,  urmând să devină primul avion supersonic românesc. Cabina avionului este  separabilă şi este echipată cu două paraşute propulsate cu motoare  rachetă proprii. Astfel, cabina avionului poate fi separată de avion la  viteze de Mach 0 &#8211; 1,2 şi înălţimi de 100 de metri şi poate aduce  echipajul în siguranţă pe suprafaţa mării. Propulsia va fi asigurată de  un motor rachetă cu combustibil lichid, funcţionând cu apă oxigenată şi  kerosen. Datele geometrice şi masele aparatului nu sunt comunicabile.</p>
<p>Finalizarea  lucrărilor la primul avion supersonic românesc este stabilită pentru  jumătatea anului 2012, urmată de prima decolare, la sfârşitul anului  2012. Primul zbor supersonic al avionului este prevăzut pentru prima  jumătate a anului 2013.</p>
<p><a href="http://www.bucharestherald.ro">sursa Bucharestherald</a></p>
<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;-</p>
<p><em><strong>The supersonic airplane that will transport space rocket  Haas, which the Romanian Association for Cosmonautics and Aeronautics  (ARCA) is building for the Google Lunar X Prize competition, was given  the official name of I.A.R.-111</strong></em></p>
<p>&#8220;Construction of an  I.A.R. airplane is a chance that any aircraft manufacturer in the world  would be proud of. I.A.R.-111 will have not only to contribute to  continuing tradition of the name I.A.R. (Romanian Aeronautic Industry),  but also to be the plane that will fly higher and faster than any of its  predecessors, thus helping Romania&#8217;s progress,&#8221; said ARCA president  Dumitru Popescu.</p>
<p>ARCA is a non-governmental organization which  wants to win the Google Lunar X Prize contest and launch into space the  first Romanian rocket able to transport a cosmonaut.</p>
<p>ARCA  announced on December 22, 2010, that it had been secretly working on a  program to build the first high altitude Romanian supersonic plane which  will launch the rocket Haas II, for the Google Lunar X Prize  competition.</p>
<p>The ship will reach supersonic speeds of Mach 1.5 at  16,000 meters high, in case of the Haas II rocket transport, while in  the case of use as platform for space tourism technology development, it  will reach speeds of Mach 2.6 at altitudes of over 30,000 meters.</p>
<p>Works  on the first Romanian supersonic plane are scheduled to complete mid  2012 and the first take off will follow at the end of the year. The  first supersonic flight of the plane is scheduled in the first half of  2013.</p>
<p><a href="http://www.bucharestherald.ro/">source: Bucharestherald</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/first-romanian-supersonic-plane-built-by-arca-i-a-r-111.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/first-romanian-supersonic-plane-built-by-arca-i-a-r-111.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arca lui Noe a viitorului. Asa va scapa omenirea de dezastrele naturale</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/arca-lui-noe-a-viitorului-asa-va-scapa-omenirea-de-dezastrele-naturale.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/arca-lui-noe-a-viitorului-asa-va-scapa-omenirea-de-dezastrele-naturale.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Mar 2011 19:34:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3536</guid>
		<description><![CDATA[Daily Mail: (sursa foto: Daily Mail) Aceasta constructie incredibila masoara peste 360 de metri, se intinde pe o suprafata de 30 de milioane de metri patrati si este proiectata sa gazduiasca pana la 40.000 de locuitori. Are inauntru tot ce exista intr-un oras: de la hoteluri, la magazine, cazinouri si scoli. Designul Space Age include [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/1.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-3537" title="1" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/1.jpg" alt="" width="400" height="300" /></a></p>
<p><a href="http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1362216/Floating-cities-make-devastation-caused-climate-changes-thing-past.html" target="_blank"><strong>Daily Mail</strong></a>:  (sursa foto: Daily Mail) Aceasta constructie incredibila masoara peste  360 de metri, se intinde pe o suprafata de 30 de milioane de metri  patrati si este proiectata sa gazduiasca pana la 40.000 de locuitori.  Are inauntru tot ce exista intr-un oras: de la hoteluri, la magazine,  cazinouri si scoli.</p>
<p>Designul Space Age include chiar si gradini,  lifturi express &#8211; menite sa transporte oamenii pe verticala, si trotuare  mobile pentru deplasarea pietonilor.</p>
<p>Aceste planuri au fost  nascute din dorinta de a scapa lumea de necazurile aduse de dezastrele  naturale, cum a fost orasul New Orleans distrus de uraganul Katrina in  2005. Pagubele au fost atat de mari incat comunitatea este si acum in  proces de recuperare.</p>
<p>Forma triunghiulara a constructiei, denumita <em><strong>New Orleasn Arcology Habitat</strong></em> sau <em><strong>NOAH</strong></em>, ii permite sa faca fata unei furtuni extrem de puternice, deoarece lasa vantul puternic si norii sa treaca prin mijlocul ei.</p>
<p>Prevazuta  cu panouri special create in caz de furtuna sau uragan, metropola face  fata oricarui fenomen meteorologic fara a-i afecta pe cei din interiorul  ei.</p>
<p><strong>Kevin Schopfer</strong>, cel care a creat conceptul, a explicat ca echipa cu care a lucrat s-a axat pe respectarea a trei lucruri importante.<a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/2.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-3538" title="2" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/2.jpg" alt="" width="530" height="352" /></a></p>
<p>„<em>Prima  provocare a fost sa incercam sa rezolvam problemele pe care un uragan  le-ar putea provoca. Trebuia sa asiguram un mediu stabil. A doua mare  problema a fost sa rezolvam problema inundatiilor, asa ca am creat o  constructie plutitoare. Iar cea de-a treia problema a fost sa asiguram o  fundatie solida”</em>, a declarat Schopfer.</p>
<p>Desi proiectul a fost realizat avand la baza dezastrul din New Orleans,<strong> Kevin Schopfer</strong> spune ca incredibila constructie ar putea fi folosita in orice alta zona afectata de inundatii puternice.</p>
<p><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/3.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-3539" title="3" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2011/03/3.jpg" alt="" width="530" height="278" /></a></p>
<p><a href="http://stirileprotv.ro">sursa: stirileprotv.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/arca-lui-noe-a-viitorului-asa-va-scapa-omenirea-de-dezastrele-naturale.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/arca-lui-noe-a-viitorului-asa-va-scapa-omenirea-de-dezastrele-naturale.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Drapelul României şi legăturile cu Gorjul</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-romaniei-si-legaturile-cu-gorjul.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-romaniei-si-legaturile-cu-gorjul.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 07 Dec 2010 11:22:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[In Timp]]></category>
		<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3156</guid>
		<description><![CDATA[În istoria lor, toate popoarele au folosit ca mijloc de individualizare şi comunicare diverse simboluri, devenite apoi însemne naţionale. Steagul este o creaţie a popoarelor antice, de la asirieni şi perşi la greci şi romani şi, bineînţeles, geto-daci. Tricolorul a început să fie utilizat în biserică la începutul secolului al XV-lea la Mânăstirea Tismana de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În istoria lor, toate popoarele au folosit ca mijloc de  individualizare şi comunicare diverse simboluri, devenite apoi însemne  naţionale. Steagul este o creaţie a popoarelor antice, de la asirieni şi  perşi la greci şi romani şi, bineînţeles, geto-daci. Tricolorul a  început să fie utilizat în biserică la începutul secolului al XV-lea la  Mânăstirea Tismana de părintele Nicodim. Aceleaşi culori sunt prezente  şi în stema domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu.  Oficializarea tricolorului românesc s-a făcut în contextul revoluţionar  paşoptist.</strong></p>
<div id="attachment_1339"><a href="http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/03/tudor-vladimirescu-drapel-t.gif"></a>Cele trei culori l-au condus pe Tudor Vladimirescu de la Padeş la Bucureşti şi de la Bucureşti la Goleşti</p>
</div>
<p style="text-align: center;"><img title="tudor-vladimirescu-drapel-t" src="http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/03/tudor-vladimirescu-drapel-t-225x300.gif" alt="Cele trei culori l-au condus pe Tudor Vladimirescu de la Padeş la Bucureşti şi de la Bucureşti la Goleşti" width="225" height="300" /></p>
<p>Nu ne-am propus în aceste rânduri să vorbim despre importanţa  drapelului în istoria noastră. Putem aminti faptul că importanţa şi  rolul steagului într-o bătălie au fost remarcate încă din Evul  Mediu(sec. al XVI-lea) în lucrarea: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab  către fiul său Teodosie”: „Astfel, mintea se află în trupul omului  asemenea steagului când stă în mijlocul luptei, iar în luptă toată  oastea priveşte la steag. Şi până stă steagul în luptă, acea luptă nu se  cheamă biruită, chiar dacă are năvală grea (spre sine) iar ei toţi  privesc către steag şi toţi se strâng în jurul lui. Iar dacă steagul  cade, toată oastea se risipeşte şi nu se ştie unul cu altul cum şi  încotro merg. Aşijderea este şi domnul: până stă mintea lui într-însul  întreagă, toţi oştenii lui se strâng împrejurul său, ca şi oştile în  jurul steagului”.<br />
Există dovezi că tricolorul românesc de mai târziu vine din antichitate.  Astfel, cetatea Aquincum (viitoarea Buda Veche) a moştenit în stema sa  culorile roşu, galben şi albastru, despre care cărturarul german J.F.  Neigebaur afirma că sunt „o moştenire de pe timpul Daciei Traiane”, iar  George Bariţiu le considera „rămase moştenire de la Imperiul roman”.  Culorile balaurului dacic au fost, din câte se pare, tot roşu, galben şi  albastru. Mai mult, stindardul căluşarilor, aşa cum îl cunoaştem  astăzi, alcătuit din panglici colorate, se aseamănă cu stindardul  dacilor descris de Arian spre mijlocul secolului al II-lea. Culorile  acestui steag, pe care Th. D. Speranţia îl considera o urmă de la daci,  sunt: roşu, galben şi albastru. Foarte interesant că aceste trei culori,  moştenite din „curcubeul” balaurului dacic, au fost păstrate nealterate  timp de secole de generaţiile şi cetele de feciori, însoţind întreaga  istorie zbuciumată a poporului român. Nu întâmplător, cei mai cunoscuţi  căluşari îşi au originea în Oltenia.</p>
<p><strong>Nicodim de la Tismana şi tricolorul</strong><br />
Cele trei culori ale tricolorului se constată documentar la începutul  secolului al XV-lea, în cărţile bisericeşti manuscrise şi apoi în cele  tipărite (a doua jumătate a secolului), în ţesături, broderii şi  pictură.  Menţionăm în această direcţie „Tetraevangheliarul” realizat la  mânăstirea Tismana (Ţara Românească) de părintele Nicodim în 1404 sau  cel realizat de Gavril Uric la mânăstirea Neamţ (Moldova), în 1429,  considerat „manuscrisul care deschide drumul miniaturisticii româneşti”,  acesta are chenarele ornamentale cu roşu, galben şi albastru. Şi mai  interesant, la sfârşitul manuscrisului, Nicodim a desenat un minunat  cocoş oltenesc colorat în roşu, galben şi albastru.</p>
<p><strong>Tudor Vladimirescu şi tricolorul</strong><br />
O nouă etapă în istoria tricolorului începe cu prezenţa culorilor  naţionale pe primul drapel al primei reprezentanţe naţionale din istoria  modernă a României, care a fost Adunarea Norodului din vremea  Revoluţiei din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Flamura lui  tricoloră, puternic deteriorată de timp se găseşte în prezent la Muzeul  Naţional de Istorie. Steagul acesta a fost executat la mânăstirea Antim  din Bucureşti, atunci metoh al Episcopiei Curtea de Argeş, unde păstorea  episcopul Ilarion, cunoscut sfetnic al lui Tudor Vladimirescu.  Respectivul steag a însoţit Adunarea Norodului de la constituirea ei la  Padeş şi până când Tudor Vladimirescu, victimă a complotului eterist de  la Goleşti, l-a încredinţat şefului tunarilor săi, Ianache Cacaleţeanu.  Steagul a avut o poveste încâlcită până când urmaşii tunarului l-au  cedat patrimoniului naţional în 1882.</p>
<p><strong>Povestea primului steag românesc</strong><br />
În 1834, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a obţinut de la otomani  învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.  Steagul destinat corăbiilor nu avea decât două culori (galben şi roşu),  dar cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru)  şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării  tricolorului pe pămînt românesc. Se pare că  tricolorul ar fi fluturat  pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona  Comarnic-Prahova). Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4  al secolului al XIX-lea drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu  înainte de oficializarea sa. În timpul Revoluţiei de la 1848, Tricolorul  a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei  revoluţiei, la 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului  Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi  promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.  Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din  Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor,  având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i  denumire de „stindard al libertăţii”. O lună mai târziu, „văzând că nu  s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale”, decretul  guvernamental nr. 252 din 13 iulie 1848, preciza din nou că „stindardele  vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi  roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea  următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu  fâlfâind”. În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din  Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie,  începutul revoluţiei, „zi de mântuire pentru toată România”, sub  flamurile tricolore.<br />
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26  iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul să  reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori  împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea  culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul  perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene  tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa,  Italia şi Belgia.</p>
<p><a href="http://www.verticalonline.ro/drapelul-romaniei-si-legaturile-cu-gorjul">sursa: Verticalonline</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-romaniei-si-legaturile-cu-gorjul.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-romaniei-si-legaturile-cu-gorjul.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Drapelul si stema Romaniei de-a lungul istoriei</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-si-stema-romaniei-de-a-lungul-istoriei.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-si-stema-romaniei-de-a-lungul-istoriei.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 01 Dec 2010 07:19:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3131</guid>
		<description><![CDATA[Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca, 1859-1861 Principatul Romania, 1861-1863 Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca, 1859-1861 Principatul Romania, 1861-1866 Principatul Romania, 1863-1865/1867 Principatul Romania, 1866-1881 Regatul Romania, 1881-1947 Republica Populara Romana, 1947-1965 Republica Romania, din 1989 Principatul Romania, 1867-1872 Principatul Romania, 1872-1881 Regatul Romania, 1881-1922 Regatul Romania, 1922 – 1947 Republica Populara Romina, Republica [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><em>Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca</em>, 1859-1861<br />
<em>Principatul Romania</em>, 1861-1863</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/moldvalst.gif"><img title="moldvalst" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/moldvalst.gif?w=340&amp;h=227" alt="moldvalst" width="340" height="227" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca</em>, 1859-1861<br />
<em>Principatul Romania</em>, 1861-1866</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romammv.gif"><img title="romammv" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romammv.gif?w=482&amp;h=160" alt="romammv" width="482" height="160" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Principatul Romania</em>, 1863-1865/1867</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/molvalgu.gif"><img title="molvalgu" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/molvalgu.gif?w=340&amp;h=227" alt="molvalgu" width="340" height="227" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Principatul Romania</em>, 1866-1881</p>
<p style="text-align: center;"><em>Regatul Romania</em>, 1881-1947</p>
<p style="text-align: center;"><em>Republica Populara Romana, 1947-1965</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Republica Romania, din 1989</em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romania.gif"><img title="romania" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romania.gif?w=340&amp;h=228" alt="romania" width="340" height="228" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Principatul Romania</em>, 1867-1872</p>
<p style="text-align: center;"><em> </em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue0.gif"><img title="romgue0" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue0.gif?w=340&amp;h=228" alt="romgue0" width="340" height="228" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste0.gif"><img title="romste0" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste0.gif?w=360&amp;h=402" alt="romste0" width="360" height="402" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Principatul Romania</em>, 1872-1881</p>
<p style="text-align: center;"><em>Regatul Romania</em>, 1881-1922</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue1.gif"><img title="romgue1" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue1.gif?w=340&amp;h=228" alt="romgue1" width="340" height="228" /></a><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste1.gif"><img title="romste1" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste1.gif?w=404&amp;h=467" alt="romste1" width="404" height="467" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Regatul Romania</em>, 1922 – 1947</p>
<p style="text-align: center;"><em> </em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue2.gif"><img title="romgue2" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romgue2.gif?w=340&amp;h=228" alt="romgue2" width="340" height="228" /></a><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste2.gif"><img title="romste2" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romste2.gif?w=402&amp;h=427" alt="romste2" width="402" height="427" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Republica Populara Romina, Republica Socialista Romania, 1948-1989</em></p>
<p style="text-align: center;"><em> </em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romanrp.gif"><img title="romanrp" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romanrp.gif?w=340&amp;h=227" alt="romanrp" width="340" height="227" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/dfdvc.gif"><img title="dfdvc" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/dfdvc.gif?w=550&amp;h=213" alt="dfdvc" width="550" height="213" /></a></p>
<p style="text-align: center;">1948-1954                            1952-1965                             1965-1989</p>
<p style="text-align: center;"><em>Republica Populara Romina, 1951-1965</em></p>
<p style="text-align: center;"><em> </em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romanrpg.gif"><img title="romanrpg" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/romanrpg.gif?w=340&amp;h=227" alt="romanrpg" width="340" height="227" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em>Republica Romania, 1992-2008</em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/dfdvcdfv.gif"><img title="dfdvcdfv" src="http://prgabriel.files.wordpress.com/2008/11/dfdvcdfv.gif?w=340&amp;h=228" alt="dfdvcdfv" width="340" height="228" /></a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-si-stema-romaniei-de-a-lungul-istoriei.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/drapelul-si-stema-romaniei-de-a-lungul-istoriei.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Exterminare în masă: usturoiul va deveni drog. Cine va mânca sănătos, va face închisoare!</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/exterminare-in-masa-usturoiul-va-deveni-drog-cine-va-manca-sanatos-va-face-inchisoare.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/exterminare-in-masa-usturoiul-va-deveni-drog-cine-va-manca-sanatos-va-face-inchisoare.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Nov 2010 20:27:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3095</guid>
		<description><![CDATA[În 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte două din cauza bolilor. Directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor şi vitaminelor.  Animalele vor fi tratate cu hormoni şi iradiate, iar plantele – modificate genetic. Cine va folosi produse naturale va face închisoare. Usturoiul, menta şi alte produse comune vor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter" title="colaj1" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/colaj1.jpg" alt="" width="580" height="269" /></p>
<p><strong>În 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa  hranei, alte două din cauza bolilor. Directive: eliminarea  suplimentelor naturale, a mineralelor şi vitaminelor.  Animalele vor fi  tratate cu hormoni şi iradiate, iar plantele – modificate genetic. Cine  va folosi produse naturale va face închisoare. Usturoiul, menta şi alte  produse comune vor deveni droguri. </strong></p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex1.jpg"><img title="codex1" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex1-300x259.jpg" alt="" width="233" height="201" /></a>De  la 31 decembrie 2009, Guvernul României a început, alături de alte 165  de state semnatare (reprezentând aproape 85 % din populaţia planetei),  implementarea temutului Codex Alimentarius. Un compendiu de legi  alimentare, de factură nazistă, introdus de AG Farben şi care va stabili  regulile de alimentaţie ale naţiunilor. Implementarea, prevăzută pe mai  multe etape, porneşte de la faptul că populaţia globului este mult prea  numeroasă ca Terra să poată susţine o alimentaţie naturală. Astfel,  produsele trebuie modificate genetic, construite în laborator, aditivate  şi iradiate. Toate aceste date pot fi studiate pe site-ul <a href="http://www.codexalimentarius.com/">www.codexalimentarius.com</a>.  Conform acestui site, România a trimis deja formularele de înscriere şi  aderare în ultimele zile ale anului trecut, iar din iulie 2010, după  întâlnirea de la Roma, a început implementarea proiectului, prima etapă  prevăzând plantele modificate genetic, precum şi normativele aditivilor  alimentari. În privinţa aditivării sunt implicate marile concerne  farmaceutice mondiale, aceleaşi care sunt acum implicate şi în  fabricarea vaccinurilor anti-gripale, precum cel împotriva virusului  AH1N1.</p>
<p><strong>Codex Alimentarius, unul dintre cele mai bine păstrate secrete </strong></p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex3.jpg"><img class="alignright" title="codex3" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex3-300x258.jpg" alt="" width="240" height="206" /></a>Codex  Alimentarius este unul din cele mai bine păstrate „secrete deschise”.  Este finanţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia  pentru Alimente şi Agricultură (FAO), ambele aparţinând de ONU. Este cel  mai mare dezastru pentru sănătatea noastră, întrucât va interzice  elemente vitale de alimentaţie. Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că  planul “Guvernului Mondial” e menit să decimeze populaţia planetei,  aflată în continuă creştere. Dacă până acum războaiele mondiale erau  cele care reglau numărul populaţiei, de acum soluţia stă în alimentaţie.  Aceiaşi adepţi susţin că în 30 de ani de la implementarea Codului,  populaţia planetei se va stabiliza la două miliarde, o masă suficient  controlabilă, care este îndeajuns pentru resursele planetei şi care este  în acord cu normele de poluare etc. În acest interval, un miliard de  oameni vor muri din lipsă elementelor principale de hrană, iar alte două  miliarde, datorită bolilor ce vor fi generate în organism.</p>
<p><strong>Hrană farmaceutică şi cancerigenă</strong></p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/genocid1.jpg"><img class="alignleft" title="genocid1" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/genocid1-200x300.jpg" alt="" width="129" height="194" /></a>Denumirea  Codex Alimentarius provine din limba latină şi se traduce prin codul  produselor alimentare. Reprezintă o colecţie de standarde alimentare  adoptate la nivel internaţional, care au ca scop declarat protecţia  sănătăţii consumatorilor şi asigurarea practicilor corecte în comerţul  alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate  alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude, şi pentru  distribuţia către consumator, prevederi în ceea ce priveşte igiena  alimentară, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de  contaminare, etichetare şi prezentare, metode de analiză şi prelevare.  Codex Alimentarius intenţionează să pună în afara legii orice metodă  alternativă în domeniul sănătăţii cum ar fi terapiile naturiste,  folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor şi tot ceea ce ar  putea constitui mai mult sau mai puţin, un potenţial concurent pentru  industria chimiei farmaceutice.</p>
<p><strong>Cine va folosi alimente în afara Codex-ului va face închisoare</strong></p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex2.jpg"><img class="alignright" title="codex2" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/codex2-300x259.jpg" alt="" width="300" height="259" /></a>Practic,  omenirea va avea parte de o hrană farmaceutică. Doctorul Matthias Rath,  un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru  folosirea tratamentelor alternative în cazul multor boli grave, descrie  această situaţie astfel: „Adevăratul scop al industriei farmaceutice  mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice, şi nu de a se  ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutică  are un interes financiar direct în perpetuarea acestor maladii, pentru  a-şi asigura menţinerea şi chiar creşterea pieţei de medicamente. Pentru  acest motiv, medicamentele sunt făcute pentru a alina simptomele şi nu  pentru a trata adevăratele cauze ale bolilor. Trusturile farmaceutice  sunt responsabile de un genocid permanent şi răspândit, ucigând, în  acest mod milioane de oameni. La fel va fi şi în cazul Codexului, care  nu e altceva decât o măsură de decimare a populaţiei planetei, care va  mânca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate, vor conţine cobalt şi  vor fi modificate genetic, generând cancere.”</p>
<p><strong>Alte 165 de ţări au aderat la program </strong></p>
<p>Pe lângă România, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de  ţări, ai căror reprezentanţi se întâlnesc alternativ fie la sediul FAO  de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Acum, Comisia funcţionează  după un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele  stabilite pentru această perioadă sunt promovarea unor cadre solide de  reglementare a activităţilor, şi anume un sistem solid naţional de  control şi sisteme de reglementare legislative pentru întregul lanţ  alimentar.<br />
<strong>Aplicaţii ale directivelor Codex Alimentarius</strong></p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/mancare.jpg"><img class="alignleft" title="mancare" src="http://www.gorj-domino.com/wp-content/uploads/2010/11/mancare-300x287.jpg" alt="" width="300" height="287" /></a>Începând  cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius, enunţate de către  Directiva Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare, trebuie  aplicate sub ameninţarea sancţiunilor financiare. Iată în ce constau  acestea:</p>
<p>1) Este vorba de a elimina orice supliment alimentar natural. Toate  aceste suplimente vor fi înlocuite de 28 de produşi de sinteză  farmaceutică (aşadar toxici), care vor fi dozaţi şi vor fi disponibili  numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Clasificate ca  toxine, vitaminele, mineralele şi plantele medicinale vor fi pe piaţa  numai în doze care NU au impact asupra nimănui. Magazinele noastre de  produse naturiste şi suplimente alimentare vor rămâne pe raft numai cu  18 produse, atâtea câte sunt pe lista Codex-ului. Tot ceea ce NU este pe  listă, de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale şi  asta nu înseamnă ca vor fi numai cu prescripţie, ci vor fi ILEGALE,  adică „foloseşte-le şi te duci la închisoare”.</p>
<p>2) Medicina naturistă, cum ar fi acupunctura, medicina energetică, ayurvedică, tibetană etc, va fi progresiv interzisă.</p>
<p>3) Agricultura şi alimentaţia animalelor vor fi reglementate conform  normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicând, din  principiu, aşa-numita agricultură bio. Aceasta implică, de exemplu, ca  fiecare vacă de lapte de pe planetă să fie tratată cu hormonul de  creştere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit  Codexului, orice animal de pe planetă folosit în scopuri de hrană,  TREBUIE tratat cu antibiotice şi cu hormoni de creştere. Regulile  Codexului permit ca produsele ce conţin organisme modificate genetic  (OMG) să nu mai fie etichetate corespunzător. Mai mult, în 2001, 12  substanţe chimice despre care se ştie că sunt cauzatoare de cancer, au  fost interzise în mod unanim de 176 de ţări, inclusiv de SUA. Ei bine,  Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre aceste substanţe interzise,  precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi  folosite la liber din nou.</p>
<p>4) Alimentaţia umană certificată legal va trebui să fie iradiată cu  Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie  iradiate. Si nivelurile de radiaţie vor fi mult mai mari decât cele  permise anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor  aminaţi esenţiali, asupra vitaminelor şi mineralelor. Extinderea  controalelor va acţiona progresiv eliminând orice medicină alternativă  naturistă ancestrală.</p>
<blockquote>
<h6>Reacţiile românilor, postate pe diverse site-uri:</h6>
<p>Habar nu aveţi voi că în pâine se bagă substanţe radioactive încă din  1990. Apropo, aţi observat că brutăriile mici de la colţ au fost  eliminate una câte una? Cum vă daţi seama dacă o pâine este toxică sau  nu? Simplu, o pâine naturală poate fi comestibilă şi după 7 zile, dar o  pâine toxică, deja după 2 zile, e acră, miroase a mucegai”</p>
<p>Cică s-ar fi suprapopulat Terra şi nu mai ajunge mâncărica la toţi.  Atunci… pentru prostime s-a inventat Codex Alimentarius. Doar nu crezi  că baştanii vor mânca produse radiate şi infestate cu substanţe toxice  sau cancerigene! Decizia a luat-o Guvernul Boc, o decizie cu impact  asupra întregii populaţii, fără a discuta problema cu noi şi fără a fi  mediatizată. Ceea ce se ştie în România, se datorează doar presei  străine!</p>
<p>E normal. Dacă în scurt timp vor rămâne câteva mii de persoane care  vor lucra şi câteva zeci de milioane vor fi şomeri sau pensionari,  trebuie cumva să mai reducem numărul celor din urmă. Nu?</p>
<p>Deci povestea se repetă, doar că acum la nivel de substanţe folosite  în agricultură. Un vaccin poţi să-l refuzi… încă. Dar cum te fereşti de  astfel de experimente în condiţiile în care legea nu impune avertizarea  consumatorilor: „Fraierilor, sunteţi cobaii unui experiment”. Şi cine-şi  asumă răspunderea pentru toate consecinţele potenţiale?</p>
<p>Or să interzică şi varza şi ceapa din propria grădină. Ca să ne  protejeze de Salmonela. O să consumăm numai Monsanto modificate genetic.<br />
Stau și mă întreb cât de ticălos, de nemernic și de criminal a fost  acela care a semnat participarea noastră la acest genocid numit „Codex  Alimentarius”. Nu știu dacă l-a semnat Boc, dar dacă îl aplică, este  clar în aceeași oală. Alimente de sinteză, alimente modificate genetic,  alimente iradiate – orice cretin, orice oligofren știe că toate acestea  sunt moarte pentru organismul uman, sunt cancer curat. Ăștia sunt mai  criminali decât Ceaușescu. Măcar împușcatul căuta să-și mărească turma  de sclavi, nu s-o extermine.<br />
Biserica de ce tace, atunci când turma este în pericol de moarte? Nu  le-ar fi rușine! Ce repede uită unii o istorie, relativ recentă, de nici  20 de ani.</p>
<p>Dragii mei, staţi pe pace, că nu este atât de grav pe cât pare… ce  contează câţiva în minus (dintre noi). Bag mâna în foc şi nu mă ard, că  pe masa distinşilor aleşi ai neamului nu vor poposi NICIODATĂ astfel de  produse. Cine va cumpăra? Românaşul de rând care se uita şi la 0.1 RON  preţ mai mic, căci mă gândesc că pentru a avea succes acest test vor  vinde aceste produse tratate, cu un preţ atrăgător. Problema este ca şi  dacă cineva trage un semnal de alarmă nu este susţinut cu tărie… Ia să  vedem mâine la ştiri dacă în vreun oraş din ţară au ieşit organizat  minim 100 de persoane să protesteze împotriva acestei măsuri. Ca  întotdeauna, numai gura e de român… nimic concret. Câteodată mă gândesc  că ne merităm soarta. Dumnezeu să ne ajute!</p>
<p>Va trebui să ne creştem singuri mâncarea, să ne mutăm la ţară, ca pe  vremuri, şi să uităm de bani… e singura modalitate să devenim stăpâni pe  vieţile noastre, suntem controlaţi prin bani, trebuie să găsim o cale  să nu mai depindem de ei. În primul rând, trebuie să deschidem ochii,  toţi, să lăsăm nepăsarea…</p>
<p><a href="http://www.gorj-domino.com">sursa: Gorj-Domino</a></p></blockquote>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/exterminare-in-masa-usturoiul-va-deveni-drog-cine-va-manca-sanatos-va-face-inchisoare.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/exterminare-in-masa-usturoiul-va-deveni-drog-cine-va-manca-sanatos-va-face-inchisoare.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cele mai fascinante castele ale lumii</title>
		<link>http://www.tsdtg-jiu.ro/cele-mai-fascinante-castele-ale-lumii.html</link>
		<comments>http://www.tsdtg-jiu.ro/cele-mai-fascinante-castele-ale-lumii.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Nov 2010 19:36:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Lucian M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiai ca...]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.tsdtg-jiu.ro/?p=3007</guid>
		<description><![CDATA[Arhitectura moderna, sticla, materiale de constructie performante, cladiri geometrice si tehnologizate… rasar in in fiecare zi in drumul nostru si ni se pare oarecum normal ca ele sa se afle acolo. Rolul lor este de a ne aminti zilnic in ce secol ne aflam, insa prea putine reprezinta un motiv de inspiratie pentru noi. Poate [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p id="itemDescription"><a href="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2010/11/castel-cover-i.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-3008" title="castel-cover-i" src="http://www.tsdtg-jiu.ro/wp-content/uploads/2010/11/castel-cover-i.jpg" alt="" width="600" height="350" /></a></p>
<p>Arhitectura moderna, sticla, materiale de constructie performante, cladiri geometrice si tehnologizate… rasar in in  fiecare zi in drumul nostru si ni se pare oarecum normal ca ele sa se  afle acolo. Rolul lor este de a ne aminti zilnic in ce secol ne aflam,  insa prea putine reprezinta un motiv de inspiratie pentru noi. Poate ca  lucrurile vor sta diferit pentru generatiile urmatoare, asa cum si noi  oftam in secret cateodata dupa grandioasele constructii stravechi care  reflecta atat de bine cultura si cutumele epocilor in care au fost  ridicate. Ne place sa le vedem, sa le admiram, sa le fotografiem, dar  mai ales sa ne aflam in interiorul lor, intr-un exercitiu de imaginatie  menit sa ne poarte catre dimensiuni pierdute ale timpului. Dincolo de  frumusetea de netagaduit a unor castele autohtone des vizitate, precum  Bran sau Peles, va propunem o lista cu doar cateva dintre cele mai  spectaculoase castele ale lumii.</p>
<p><strong>Palatul Potala, Tibet</strong></p>
<p>Ridicat pe dealul Marpo Ri, la 130 de metri deasupra vaii Lhasa,  Palatul Potala are o inaltime proprie de 170 de metri, devenind astfel <strong>cea mai spectaculoasa cladire a Tibetului</strong>.  In 637, Imparatul Songtsen Gampo a decis construirea palatului pe acest  deal, iar structura a ramas neschimbata pana in secolul XVII, cand a  fost incorporata in fundatia grandioasei constructii pe care o admiram  in prezent.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/3/1-potala-tibet.jpg?width=500&amp;height=371" border="1" alt="" width="500" height="371" /></p>
<p><strong>Ridicarea actualului palat a inceput in 1645, in timpul domniei celui de-al cincelea Dalai Lama</strong>.  Trei ani mai tarziu, Castelul Alb sau Potrang Karpo era deja finalizat.  Intre 1690 si 1694 a fost adaugat si Castelul Rosu sau Potrang Marpo.  Pentru a fi dus la bun sfarsit, acest proiect ambitios a necesitat munca  a peste 7.000 de muncitori si a 1.500 de artisti si mesteri. Palatul  Potala a fost usor afectat in timpul rezistentei tibetanilor impotriva  ofensivei chinezesti din anul 1959.<strong> Spre deosebire de alte  structuri religioase tibetane, palatul a scapat printr-o minune de  politica distructiva a armatei chinezesti</strong>. Datorita acestei  omisiuni sau indulgente, una dintre cele mai grandioase constructii ale  omenirii troneaza inca de la inaltimea dealului Marpo Ri.</p>
<p><strong>Muntele Saint-Michel, Franta</strong></p>
<p>Mont Saint-Michel este, in fapt, <strong>un castel medieval construit pe o insula mica de pe coasta normanda, in apropierea Marii Britanii</strong>.  Doar un dig ingust, ridicat in 1880, mai asigura legatura cu coasta.  Turistii care vor sa ajunga pe insula trebuie sa se grabeasca sa  traverseze drumul de legatura, intrucat nu putine au fost situatiile  cand vizitatorii au fost maturati la propriu de valuri.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/4/2-michel-franta.jpg?width=500&amp;height=538" border="1" alt="" width="500" height="538" /></p>
<p>Spre deosebire de alte castele din Franta care au debutat in  “cariera” jucand rolul unei structuri defensive sau de locatii inchinate  artei, Mont St. Michel a fost construit pentru a servi in scopuri  religioase, mai exact drept manastire. <strong>In prezent, castelul atrage patru milioane de vizitatori pe an</strong>, cu mult mai mult decat majoritatea castelelor Frantei.</p>
<p><strong>Castelul Predjamski, Slovenia</strong></p>
<p>Desi fiecare castel din lume este unic in felul si nici unul nu  seamana cu celalat, pe unele dintre ele, ursitoarele (a se citi  constructorii) le-au harazit la “nastere” un destin cu totul special.  Acesta este si cazul castelului Predjamski din Slovenia, care si-a  castigat faima datorita faptului ca <strong>este integrat intr-o pestera</strong>, mai exact, in al doilea sistem de pesteri ca marime din Slovenia. Traducerea numelui sau este mai mult decat elocventa: <a title="CITESTE mai multe despre Castelul din fata pesterii!" href="http://www.descopera.ro/travelling/4053880-slovenia-taramul-dragonilor" target="_blank"><strong>Castelul din fata pesterii.</strong></a></p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/5/3-predjamski-slovenia.jpg?width=500&amp;height=450" border="1" alt="" width="500" height="450" /></p>
<p>A fost nevoie de aportul mai multor mesteri, muncitori si ingineri  pentru ca elaborarea formei pe care castelul o are in prezent sa fie  definitivata. <strong>Primele mentiuni cu privire la constructie dateaza din secolul XIII</strong>,  desi se crede ca aripa stanga a fost construita candva in prima  jumatate a secolului XII. Partea din mijloc a fost adaugata in perioada  Renasterii, iar aripa dreapta a fost terminata in jurul anului 1570.  Unele dependinte au fost adaugate ulterior sau schimbate mai tarziu,  insa din 1990 a inceput un program intens de renovare care urmareste sa  redea castelului imaginea pe care o avea in secolul XVI.</p>
<p><strong>Castelul Neuschwanstein, Germania</strong></p>
<p><strong>Cel mai cunoscut dintre cele trei castele construite in cinstea lui Ludovic al II-lea de Bavaria, Neuschwanstein</strong> a fost ridicat in mijlocul Alpilor bavarezi de pe actualul teritoriu al  Germaniei. Constructia a fost demarata in 1869, insa abandonata dupa  moartea regelui din 1886. Intr-o imitatie fantastica a unui castel  medieval, Neuschwanstein este mai degraba o intruchipare a romantismului  de secol XIX.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/6/4-neuschwanstein-germania.jpg?width=500&amp;height=982" border="1" alt="" width="500" height="982" /></p>
<p>In acea epoca, orice constructie grandioasa presupunea o munca colosala,  prin urmare nimic nu putea fi lasat la voia intamplarii. Castelul a  fost ridicat pe baza unui plan elaborat, care includea si <strong>echiparea  cu diverse utlitati revolutionare pentru acele timpuri: toalete dotate  cu un sistem automat de tragere al apei pentru fiecare etaj sau un  sistem de incalzire cu aer cald in toata cladirea</strong>. O asemenea  arhitectura deosebita nu avea cum sa nu atraga atentia generatiilor  urmatoare de artisti: castelul  Frumoasei din Padurea Adormita din  Disneyland-ul american este inspirat chiar de Neuschwanstein.</p>
<p><strong>Castelul Matsumoto, Japonia</strong></p>
<p>Cunoscut pe plan local si sub denumirea de Matsumotojo, constructia  care reflecta atat de bine cultura locala, este in acelasi timp si <strong>unul dintre cele mai frumoase castele ale Japoniei</strong>. <strong>Matsumotojo</strong> ilustreaza cu succes ceea ce se numeste <em>hirajiro</em>, o constructie ridicata pe o campie, in loc de deal sau munte.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/7/5-matsumoto-japonia.jpg?width=500&amp;height=334" border="1" alt="" width="500" height="334" /></p>
<p>Castelul si doua turnuri au fost ridicate intre 1592 si 1614,  beneficiind de un sistem complex de aparare, mai ales ca vremurile  pasnice erau inca departe in acea perioada. In 1635, cand amenintarea  militara nu mai exista, a mai fost adaugat un al treilea turn, mai mic,  utilizat in scopuri astronomice pentru <strong>observatiile lunare</strong>.  Castelul si-a pastrat interioarele din lemn si lucrarile exterioare din  piatra in forma lor originala din secolul XVI. In prezent, acesta face  parte din patrimoniul tarii, fiind inclus pe lista Comorilor Nationale  ale Japoniei.</p>
<p><strong>Castelul Huniazilor, Romania</strong></p>
<p><strong>Prima atestare a castelului dateaza din anul 1443 si apare intr-un document semnat chiar de Iancu de Hunedoara</strong>,  care a fost pastrat pana in prezent. Primul mostenitor al castelului,  Iancu de Hunedoara, incepe in jurul anului 1440 lucrarile de modernizare  si de extindere ale fortaretei, daruindu-i pentru prima data  infatisarea unui impresionante locuinte medievale. De-a lungul istoriei  sale, castelul avea sa aiba mai multi proprietari, dintre care unii au  incercat sa-si puna amprenta personala asupra stilului. <strong>Castelul  si-a pastrat intotdeauna numele primilor proprietari, ramanand cunoscut  peste veacuri drept castelul Huniazilor sau al Corvinestilor. </strong></p>
<p>Forma actuala a fost dobandita in timp, majoritatea proprietarilor  intervenind, intr-un fel sau altul, asupra planului. Constructia a fost  facuta in etape, fiecare dintre ele surprinzand stilurile arhitecturale  ale perioadei respective. Elementele rafinate de arhitectura civila sunt  foarte bine reprezentate in palatul propriu-zis, unde se remarca <strong>Sala Cavalerilor, care servea drept sala de mese in ocaziile festive sau Sala Dietei, locul in care se desfasurau festivitatile</strong>.  In ceea ce priveste stilul, se resimt atat influentele de origine  germanica, franceza, cat si cele de origine militara, cele mai  reprezentative fiind galeria si turnul Nje Boisia (&#8220;nu te teme&#8221;),  denumire cu tenta parodica impusa oarecum de mercenarii care pazeau  castelul.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/8/6-huniard-romania.jpg?width=500&amp;height=737" border="1" alt="" width="500" height="737" /></p>
<p>Castelul trece si printr-o a doua faza de constructie, care inceteaza  o data cu moartea lui Iancu de Hunedoara. In perioada urmatoare nu  aveau sa se mai opereze modificari semnificative, pana la <strong>principele Gabriel Bethlen</strong>, care incepe o noua serie de schimbari impuse de ratiuni militare si civile.</p>
<p>In aceasta perioada se adauga constructiei initiale un alt corp, denumit<strong> Palatul mare dinspre oras</strong>, format din doua niveluri. Arhitectura gotica din piatra este inlaturata din <strong>Sala Dietei</strong>,  care a suferit in aceasta perioada o transformare radicala. Principele  Gabriel Bethlen indeparteaza, in mare parte, elementele de arhitectura  gotica, inlocuindu-le cu cele ale arhitecturii frantuzesti, aflata la  mare cautare in acea perioada.<br />
Din pure ratiuni militare, sunt construite acum inca doua anexe. Turnul  alb indeplinea rolul de gardian al castelului, dar era in acelasi timp  si un punct strategic de aparare. Terasa de artilerie era folosita  pentru armele grele de foc. In secolul XIX, castelul trece printr-o a  treia perioada de transformari, in principal, lucrari de restaurare si  de imbunatatire.</p>
<p><strong>Castelul Malbork, Polonia</strong></p>
<p>Castelul Malbork a fost construit in Prusia de catre <a title="Afla mai multe despre cavalerii teutoni!" href="http://www.descopera.ro/cultura/4427340-teutonii-sabia-din-umbra-negrei-cruci" target="_blank"><strong>Ordinul Teutonilor</strong></a>. Numele initial dat de Ordin a fost Marienburg, mai exact, <strong>Castelul Mariei</strong>.  Orasul care s-a dezvoltat in jurul constructiei a primit aceeasi  denumire, insa din anul 1945, revenind in posesia Poloniei, a primit  denumirea de Malbork.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/9/7-malbork-polonia.jpg?width=500&amp;height=516" border="1" alt="" width="500" height="516" /></p>
<p>Castelul este un exemplu clasic al unei fortarete medievale, fiind in acelasi timp <strong>cel mai mare castel gotic din caramida din lume</strong>. In anul 1997 a fost adaugat pe <strong>lista Patrimoniului mondial UNESCO</strong>.</p>
<p><strong>Palacio da Pena, Portugalia</strong></p>
<p>Una dintre cele mai vechi constructii inspirate de romantismul european, <strong>Palatul National Pena</strong> a fost ridicat pe varful unui deal aflat in apropierea orasului Sintra.  In zilele senine poate fi vazut chiar si din Lisabona. Construit in  secolul XV pentru a indeplini rolul unei resedinte, castelul a fost  reconstruit mai tarziu si donat bisericii pentru a servi drept  manastire.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/11/8-pena-portugalia.jpg?width=500&amp;height=667" border="1" alt="" width="500" height="667" /></p>
<p><strong>Un cutremur puternic l-a devastat aproape total in 1755.  Palatul avea sa isi redobandeasca grandoarea abia in 1838, dupa ce a  intrat in posesia printului Fernando</strong>, sub a carui protectie au  fost demarate lucrarile de renovare. Arhitectura este o imbinare  ecletica intre un stil original si altele adiacente, cu influente ale  romatismului, ale stilului bavarez, plus o gradina englezeasca.</p>
<p><strong>Castelul Lowenburg, Germania</strong></p>
<p>In apropierea orasului Kassel se inalta semet <strong>unul dintre cele mai frumoase castele cu aspect medieval.</strong> Cu toate acestea, Lowenburg sau Castelul Leului a fost construit din  ordinul lui Landgrave Wilhelm IX (1743-1821), un soi de Walt Disney al  epocii lui, care a intentionat ca noua constructie sa arate inca de la  inceput ca o ruina romantica.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/10/8-lowenburg-germania.jpg?width=500&amp;height=780" border="1" alt="" width="500" height="780" /></p>
<p>Pentru a reusi sa imprime praful timpului pe o constructie inca  inexistenta, constructorul a trebuit sa faca un drum pana in Anglia  pentru a studia ruinele englezesti in stil romantic si pentru a stabili  un model al viitorei gradini. In prezent, &#8220;ruinele&#8221; castelului Lowenburg  sunt privite ca <strong>una dintre primele constructii semnificative in stilul neo-Gothic din Germania.</strong></p>
<p><strong>Castelul Praga, Cehia</strong></p>
<p><strong>Unul dintre cele mai mari castele din lume</strong> ( are 570 de metri lungime si 130 de metri latime), si, <strong>conform Cartii Recordurilor, cel mai mare castel dintre cele vechi care au mai ramas in picioare</strong>,  Castelul Praga adaposteste intre zidurile sale o istorie lunga de multe  veacuri. Bijuteriile coroanei cehe sunt depozitate chiar in aceasta  locatie si tot aici s-au tinut majoritatea ceremoniilor oficiale din  istoria locului. De la imparatii romani, la regii cehi, toti au ales  aceasta locatie grandioasa pentru desfasurarea evenimentelor majore.</p>
<p><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5114/4453527/12/10-praga-cehia.jpg?width=500&amp;height=643" border="1" alt="" width="500" height="643" /></p>
<p>Povestea castelului, desigur nu in forma sa actuala, a debutat undeva in  secolul IX, in jurul anului 870. De-a lungul existentei sale, numerosii  proprietari, dar si vremurile cu modele lor, si-au pus amprenta asupra  “chipului” constructiei. Tocmao aceasta existenta indelungata a facut  posibila intalnirea intr-un singur loc a mai multor stiluri  arhitecturale. Mai exact, <strong>toate stilurile care au fost la moda in arhitectura in ultimul mileniu. </strong></p>
<p><strong>Castelul Praga</strong> nu reprezinta un complex in sine, ci <strong>include catedrala St. Vitus, Biserica Sf. Gheorghe, o manastire si alte cateva palate mai mici, gradini si turnuri de paza</strong>.  Majoritatea castelelor din zona sunt deschise vizitelor turistice, iar  multe dintre ele s-au transformat in muzee, gazduind periodic expozitii  unice.</p>
<p><a href="http://www.descopera.ro">sursa : descopera.ro</a></p>
<div class="al2fb_like_button"><div id="fb-root"></div><script src="http://connect.facebook.net/en_US/all.js#appId=via ...&amp;xfbml=1" type="text/javascript"></script>
<fb:like href="http://www.tsdtg-jiu.ro/cele-mai-fascinante-castele-ale-lumii.html" layout="standard" show_faces="true" width="450" action="like" font="segoe ui" colorscheme="light" ref="AL2FB"></fb:like></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.tsdtg-jiu.ro/cele-mai-fascinante-castele-ale-lumii.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

